Provocările statului bunăstării în Europa: reforme necesare și dileme morale, opinia unui cadru didactic din Iași.

Ce lecții poate învăța România pentru un stat al bunăstării sustenabil? Ajustările necesare pentru viitorul societății românești sunt esențiale, iar discuția despre sustenabilitatea sistemului de protecție socială devine tot mai stringentă în contextul european actual.

Ceasul elvețian al protecției sociale

Sistemul de stat al bunăstării, care asigură pensii, sănătate și educație, a fost creat de Otto von Bismarck acum o sută și jumătate. Cancelarul prusac afirma: „Protecția socială nu este o caritate, ci o obligație a statului față de cetățeni.”

Related posts

Opera Națională Iași caută soluții pentru a atrage tinerii în sălile de spectacol

noiembrie 10, 2025

Incendiu într-un apartament la etajul VII al unui bloc din Iași, intervenție a pompierilor.

noiembrie 9, 2025

Prin introducerea acestui sistem, Bismarck avea scopul de a câștiga clasa muncitoare și de a o lega de stat. Dilema modernă este dacă statul bunăstării reprezintă o formă de solidaritate sau un mecanism de control. Acest sistem, similar unui ceas elvețian, funcționează numai atunci când toate componentele sale sunt bine reglate. Astăzi, multe din aceste „rotițe” scârțâie, iar întrebarea ce se pune este: „Cât mai ține?”

Castelul de nisip al Bunăstării Europene

Europa a construit statul bunăstării pentru a menține un echilibru între libertate și solidaritate. Această construcție este amenințată de factori demografici și economici:

• Germania își vede castelul erodat de valurile demografice.
• Franța se confruntă cu promisiuni sociale care nu mai pot fi susținute.
• Spania are un model modest, dar instabil din cauza datoriei publice.
• România se află într-o situație precară, cu o schelă de castel ridicată în mare parte pe birocrație.

Germania: când generozitatea costă prea mult

Germania este motorul statului bunăstării europene, dar acesta se confruntă cu probleme serioase. Actualul cancelar Friedrich Merz a afirmat că: „Statul bunăstării german nu mai este sustenabil pe termen lung.” Declarația a fost făcută în contextul unor presiuni bugetare tot mai mari.

Cifrele contabile vorbesc clar, cu o protecție socială de 19,7% din PIB și cheltuieli în creștere pentru pensii și educație. Merz propune reforme pentru a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului.

Franța: modelul bismarckian în regim de avarie

Franța se confruntă cu aceleași provocări. Promisiunile statului social sunt din ce în ce mai greu de susținut. Datele din 2023-2024 arată cheltuieli de 31,5% din PIB pentru protecție socială și o datorie publică de 113-114% din PIB. În ciuda acestor eforturi, protestele și instabilitatea socială indică o criză profundă.

Spania: un model vulnerabil sub datorii grele

Spania cheltuiește mult pentru protecția socială, dar se bazează pe împrumuturi. Proporțiile cheltuielilor sunt egale cu cele din Germania, dar fără o creștere economică sănătoasă. Situația economică este precară, iar statul se îndreaptă spre o criză a datoriilor.

România: utopia mioritică a promisiunilor

România alocă aproximativ 15% din PIB pentru protecția socială, dar doar 2,9% pentru educație. Vârsta standard de pensionare este deosebit de scăzută în comparație cu alte state europene, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra sistemului. De asemenea, în 2023, România cheltuiește peste 7% din PIB doar pentru plata dobânzilor la datoriile publice.

Această situație generează o vulnerabilitate economică și educațională, având efecte pe termen lung asupra societății.

Pensionarea: între activitate și pasivitate

În Germania, pensionarea este privită ca o oportunitate de a continua activități valoroase. În schimb, în România, pensionarea se transformă adesea în izolare, ceea ce afectează demnitatea vârstei a treia.

Criza Statului social nu este vina sectorului privat

Problemele statului român nu provin din sectorul privat, ci de la ineficiența internă a sistemului de redistribuție a resurselor. Deși România cheltuiește mai mult, rezultatele sunt din ce în ce mai slabe, iar birocrația devine principalul beneficiar al cheltuielilor publice.

Reîntoarcerea la educație: singura cale de sustenabilitate

Soluția pentru România este una educațională. Investițiile în educație sunt esențiale pentru a dezvolta o generație care să înțeleagă economia și importanța muncii.

Sfârșitul Statului bunăstării? Nu, începutul reformei lui

Statul bunăstării nu este mort, dar trebuie să se adapteze. În fața provocărilor actuale, Europa are nevoie de responsabilitate fiscală, educație și muncă pentru a asigura viitorul său.

În concluzie, pentru ca statul bunăstării să reziste, este necesară o fundație solidă bazată pe educație, responsabilitate și solidaritate, altfel riscurile pentru societate vor crește.

Citeste articol integral

Sursa & Foto Credit- “www.ziaruldeiasi.ro”

Știrile sunt preluate de la publicațiile din Iași, iar noi suntem un serviciu gratuit de indexare a acestora. Toate informațiile și imaginile aparțin exclusiv ziarelor și site-urilor sursă. Iasiexpres.ro nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul preluat.

Nota: Aceste știri sunt publicate în baza unui acord primit din partea publicațiilor. Dacă nu doriți ca știrile dumneavoastră să mai apară pe platforma noastră sau dacă acestea vă afectează, denigrează sau încalcă anumite drepturi, vă rugăm să ne contactați, iar noi le vom șterge imediat.

Așa cum am menționat, nu scriem noi știrile, doar le preluăm automat – suntem un director de indexare.Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com

Cititi Termeni si Conditii

Reclamatii & Reporturi Stiri
contact: medialux85@gmail.com