Valentin Lazea, economist-șef al BNR, a declarat recent că România nu mai poate permite creșteri de 40% ale pensiilor, precum ultima majorare, din cauza riscului de colaps economic. Situația actuală a bugetului și cifrele oficiale arată o realitate dificilă pentru viitor.
Recalcularea pensiilor a adus beneficii pentru milioane de pensionari, însă a generat o gaură uriașă în bugetul de stat, acoperită din datorii. Această măsură a fost percepută ca o victorie socială, dar costurile au fost suportate de întreaga economie.
Citește și: Vânzările de ambalaje cu temperatură controlată ale INATECH au crescut cu 42% în primele opt luni din 2026
Potrivit datelor oficiale, cheltuielile cu pensiile au crescut cu peste 25% în ultimul an, iar deficitul bugetar a atins niveluri alarmante. În aceste condiții, autoritățile trebuie să găsească soluții sustenabile pentru a evita o criză fiscală majoră, avertizează Lazea.
Ce impact are majorarea pensiilor asupra economiei României?
Specialistul subliniază că un salt istoric de această amploare nu poate fi repetat fără riscul unui colaps. Creșterile exagerate pot duce la inflație galopantă, scăderea valorii monedei naționale și dificultăți în gestionarea deficitului bugetar.
- Majorări de pensii de peste 40% în ultimii ani
- Creșterea cheltuielilor sociale cu peste 30%
- Deficit bugetar de peste 8% din PIB
- Împrumuturi externe pentru acoperirea deficitului
- Riscul de instabilitate economică și socială
Ce urmează pentru pensii și bugetul național?
Reacțiile oficiale indică o nevoie urgentă de reforme fiscale și de control al cheltuielilor. Guvernul a anunțat că va căuta soluții pentru a menține sustenabilitatea sistemului de pensii, însă fără a compromite stabilitatea economică.
Economistul Valentin Lazea avertizează că, în condițiile actuale, creșterile de pensii trebuie să fie moderate, pentru a evita un colaps financiar. În timp ce populația îmbătrânește, provocările bugetare devin tot mai acute, iar soluțiile trebuie să fie inteligente și sustenabile.
Valentin Lazea subliniază că, pentru a păstra echilibrul, nu mai trebuie să se permită creșteri de 40%, ci doar ajustări moderate, care să nu pună în pericol stabilitatea economică a României.