Sursă: Bzi.ro
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) așteaptă astăzi, 20 august 2026, verdictul definitiv în procesul intentat Guvernului pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Miza acestui proces este uriașă, statul având de achitat aproape 1 miliard de euro, după ce în ultimii ani au fost deschise peste 20.000 de procese privind drepturile salariale.
Citește și: Tribunalul Iași a respins acțiunea DGA împotriva lui Ciprian Samson pentru plata unui prejudiciu
Decizia va fi pronunțată de instanța supremă, care a chemat Guvernul în judecată. Verdictul a fost amânat de trei ori până acum. În luna mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ și a obligat Executivul să asigure plata restanțelor în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Ce sancțiuni riscă Guvernul?
Instanța a stabilit sancțiuni severe în cazul în care Guvernul nu respectă obligația de plată: o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, plus penalități de 1% pe zi din suma datorată. Premierul Ilie Bolojan a estimat că penalitățile ar putea ajunge la aproximativ 9 milioane de euro pe zi.
- 1 miliard de euro - suma totală de achitat
- 20.000 de procese deschise
- 10 zile - termenul limită pentru plata restanțelor
- 20% - amenda pentru întârziere
- 1% - penalitate pe zi din suma datorată
- 9 milioane de euro - penalitățile estimate pe zi
Intervenția CCR și CJUE
Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea Curții de Apel și au dus cazul la instanța supremă. În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a se stabili dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la pronunțarea unui răspuns de la CJUE.
Conflictul dintre Guvern și ÎCCJ a depășit sala de judecată, premierul Ilie Bolojan sesizând Curtea Constituțională la începutul lunii iulie, invocând un conflict juridic de natură constituțională. Acesta a susținut că instanțele nu au competența de a decide modul în care sunt distribuite fondurile publice.