Fostul secretar general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, a lansat duminică un nou atac la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, în contextul discuțiilor despre Cererea de plată 3 din PNRR, afirmând că "o simplă căutare pe Google" demonstrează depunerea acesteia în perioada în care conducerea SGG era asigurată de PNL.
În mesajul publicat pe Facebook, Oprea susține că cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023, așa cum a fost prezentat de vicepremier. El explică că, în decembrie 2023, secretarul general al Guvernului nu era PSD, ci PNL, și că acea conducere a fost menținută și în mai 2025, când Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului 440.
Citește și: Tribunalul Iași a respins acțiunea DGA împotriva lui Ciprian Samson pentru plata unui prejudiciu
Controversele din jurul depunerii Cererii de plată 3 din PNRR
Oprea critică dur modul în care Oana Gheorghiu a prezentat cronologia evenimentelor, acuzând-o de omisiuni și de încercări de justificare a deciziilor greșite. El adaugă că depunerea cererii în decembrie 2023 a fost făcută de o conducere PNL, nu PSD, ceea ce schimbă interpretarea situației.
- Depunerea Cererii de plată 3 a avut loc pe 15 decembrie 2023
- Secretarul general al Guvernului era PNL în acea perioadă
- Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro în mai 2025
- Jalonul 440 nu a fost îndeplinit, motiv pentru care s-au pierdut fonduri
- Oprea subliniază că România a recuperat 132 de milioane de euro în urma procesului de selecție a conducerii AMEPIP
Impactul deciziilor asupra fondurilor europene și reacțiile oficiale
Oprea ironizează sloganul premierului Ilie Bolojan și al Oanei Gheorghiu, afirmând că "am mutat lanterna - și parcă s-a aprins altfel lumina". El evidențiază, de asemenea, că decizia Comisiei Europene de a reactivat și de a conduce comitetul menționat a contribuit la pierderea fondurilor.
Reacțiile oficiale din partea autorităților rămân tensionate, iar contrele dintre Oprea și Gheorghiu continuă să fie un subiect fierbinte în contextul gestionării fondurilor europene și al politicii din Iași. În timp ce fostul secretar general susține că documentele și procesele de selecție sunt transparente, opoziția politică și opinia publică urmăresc cu atenție evoluția situației.
Urmările acestor dispute pot influența atât imaginea guvernamentală, cât și modul în care România gestionează fondurile europene, în condițiile în care controversele politice continuă să fie în centrul atenției.