Sursă: Bzi.ro
Senatorul AUR Petrișor Peiu a criticat recent eșecul digitalizării și al educației în România, evidențiind discrepanța dintre fondurile alocate și rezultatele obținute. Într-o declarație publică, el a subliniat că, deși au fost investite sume considerabile în digitalizare în ultimele două decenii, rezultatele sunt dezastruoase.
Peiu a menționat că, în ultimii 20 de ani, s-au cheltuit aproximativ 20% din sumele alocate pentru bunuri și servicii pentru digitalizare, echivalentul a 1% din PIB anual. Cu toate acestea, instituțiile publice continuă să se confrunte cu blocaje recurente. De exemplu, Registrul comerțului a fost blocat săptămâni întregi din cauza unui program nefuncțional, iar aplicația cardului de sănătate a generat probleme atât pentru pacienți, cât și pentru medici.
Ce probleme întâmpină digitalizarea în România?
Senatorul AUR a subliniat că aceste eșecuri sunt rezultatul unei administrări ineficiente și a unei lipse de competență în implementarea proiectelor de digitalizare. El a adăugat că datele personale ale cetățenilor au ajuns, în mod alarmant, în mâinile hackerilor, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra securității sistemelor informatice.
- Registrul comerțului a fost blocat săptămâni din cauza unui program nefuncțional.
- Aplicația cardului de sănătate a generat probleme pentru pacienți și medici.
- Datele personale ale românilor au fost compromise.
Criza educațională și abilitățile digitale ale tinerilor
Pe lângă problemele de digitalizare, Peiu a subliniat și criza profundă din educație. Potrivit acestuia, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește abilitățile digitale ale tinerilor. Doar 50% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani au abilități digitale de bază, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru viitorul acestora în economia modernă.
În concluzie, senatorul AUR Petrișor Peiu a criticat retorica partidelor autoproclamate „pro-europene”, acuzându-le că politicile promovate au dus la degradarea indicatorilor socio-economici și la lipsa de adaptare a tinerilor la cerințele vieții contemporane.
