România a finalizat procedura de retragere din Tratatul privind Carta Energiei, acord internațional semnat în 1994, care proteja investițiile în domeniul energetic. Decizia a fost oficializată miercuri, 6 mai 2026, odată cu promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan.
Președintele a semnat decretul de promulgare a legii, după ce Parlamentul a aprobat proiectul de lege în octombrie 2025. Astfel, România părăsește oficial acest tratat, care a intrat în vigoare în 1998 și avea ca scop promovarea piețelor energetice deschise și protejarea investițiilor străine în sectorul energiei.
Citește și: Auchan România sărbătorește 20 de ani cu oferte și proiecte speciale
Autoritățile susțin că prevederile Tratatului privind Carta Energiei au devenit depășite și incompatibile cu noile politici europene privind clima și energia. Decizia este justificată prin alinierea la Pactul Verde European și Acordul de la Paris, precum și prin deciziile altor state membre care au părăsit deja tratatul.
Ce înseamnă retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei?
Din punct de vedere financiar, România nu va mai plăti contribuția anuală la bugetul Secretariatului TCE, estimată la 39.246 euro în 2025. Totuși, efectele juridice nu dispar imediat, deoarece clauza de protecție, cunoscută sub numele de „sunset clause”, rămâne valabilă încă 20 de ani pentru investițiile deja existente.
- Investitorii pot continua să inițieze arbitraje internaționale împotriva statului român pentru o perioadă lungă de timp
- România a fost implicată în mai multe astfel de litigii, unele soldate cu despăgubiri importante
- Un exemplu recent este cazul Petrochemical Holding, în care statul a fost obligat să plătească aproximativ 85 de milioane de euro
- Sectorul energiei regenerabile a fost, de asemenea, afectat de litigii, cu sume cerute de sute de milioane de euro
- România a câștigat și procese, precum cel legat de parcuri fotovoltaice, unde s-au cerut peste 250 de milioane de euro
Ce impact are retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei?
Criticii afirmă că mecanismul de arbitraj favorizează marile companii, în special din sectorul combustibililor fosili, și poate bloca politicile climatice ale statului. Organizațiile de mediu au salutat decizia, considerând-o un pas spre o tranziție energetică mai sigură și mai rapidă.
După intrarea în vigoare a retragerii, România își păstrează obligațiile doar pentru investițiile deja existente, însă nu va mai fi parte la mecanismele viitoare ale tratatului. Decizia reprezintă un pas important în alinierea la politicile europene și în reducerea riscurilor de litigii internaționale costisitoare.
Reacțiile oficiale indică faptul că această măsură va sprijini dezvoltarea unei politici energetice mai transparente și mai sustenabile, în concordanță cu angajamentele europene pentru combaterea schimbărilor climatice.