Decizia președintelui american Donald Trump de a renunța la planul privind desfășurarea unor rachete cu rază lungă de acțiune în Germania a readus în atenție una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Europei: lipsa sistemelor „Deep Precision Strike” (DPS). Aceste arme de mare precizie ar fi permis lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia.
Planul inițial, convenit în timpul administrației Biden, prevedea amplasarea în Europa a rachetelor Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle, menite să ofere NATO capacitatea de a ataca baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică din Rusia. Experții în securitate afirmă că sistemele DPS sunt cruciale pentru a descuraja un atac, pentru a răspunde fără escaladare nucleară și pentru a neutraliza ținte strategice înainte de declanșarea conflictului.
Citește și: Auchan România sărbătorește 20 de ani cu oferte și proiecte speciale
De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme?
Statele NATO din Europa au mizat, timp de decenii, pe protecția oferită de SUA și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă pentru a nu încălca Tratatul INF. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie folosesc rachete Scalp și Storm Shadow, cu o rază de aproximativ 500 de kilometri, lansate din aer.
- Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric.
- Răspândirea acestor arme nu acoperă nevoile defensive ale întregii Europe.
- Europa nu a dezvoltat încă un sistem de rachete cu rază lungă de acțiune din cauza constrângerilor legale și a dependenței de SUA.
Inițiative europene pentru autonomia militară
În 2024, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat programul Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei, însă rezultatele concrete sunt așteptate după 2030. Specialiștii recomandă soluții temporare, precum adaptarea rachetei MdCN franceze pentru lansare de pe teren, pentru a acoperi deficitul de armament.
De asemenea, companii europene precum Destinus produc mii de rachete de croazieră anual, unele fiind deja utilizate în Ucraina. În lipsa unor arme europene performante, dependența de sistemele americane rămâne o realitate pentru NATO în Europa.
Reacțiile oficiale subliniază necesitatea accelerării dezvoltării propriilor sisteme de apărare pentru a evita vulnerabilitatea în fața Rusiei și a altor potențiali adversari. Europa trebuie să găsească rapid soluții pentru a-și consolida autonomia militară și a reduce dependența de Statele Unite.