Codrina Rădulescu, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, a explicat că trecerea la ora de iarnă aduce modificări importante în ritmul biologic al organismului, care pot influența sănătatea mintală.
Specialista a subliniat că este esențial să recunoaștem semnalele pe care ni le transmite corpul în această perioadă și să acordăm atenție somnului, luminii naturale, mișcării și relațiilor sociale.Ea a atras atenția că simptomele emoționale persistente nu trebuie minimalizate, iar pregătirea pentru sezonul rece ar trebui să includă și grija pentru echilibrul psihic.
Citește și: Darko Perić vine la Iași cu filmul Vacanță All Inclusive pe 28 octombrie
Schimbarea orei influențează ritmul biologic și dispoziția
Medic psihiatru a explicat că, deși trecerea la ora de iarnă adaugă teoretic o oră de somn, reducerea luminii naturale afectează mecanismele neurobiologice care reglează echilibrul emoțional.Aceasta poate duce la modificări ale dispoziției, scăderea energiei, dificultăți de concentrare, iritabilitate și somnolență pe timpul zilei.
De asemenea, în unele cazuri, pot apărea simptome anxioase sau depresive accentuate.Codrina Rădulescu a precizat că nu toți oamenii care resimt aceste schimbări dezvoltă tulburări psihice, însă perioada poate fi un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse sau diagnosticate cu afecțiuni psihice.
Specialista a detaliat că organismul funcționează după ritmul circadian, un sistem biologic intern care reglează somnul, secreția hormonală, temperatura corporală și funcțiile cognitive.Nucleul suprachiasmatic din creier coordonează acest ritm, sincronizându-l cu alternanța lumină-întuneric primită prin retină.
Melatonina, hormonul produs în condiții de întuneric, pregătește organismul pentru somn, iar lumina influențează secreția acesteia și starea de alertă.Astfel, trecerea la ora de iarnă modifică relația dintre programul social și ritmul biologic, pe fondul zilelor mai scurte și a expunerii reduse la lumină naturală.
Din punct de vedere neurobiologic, lumina afectează și sistemele neurotransmițătoare care controlează dispoziția, motivația și nivelul de energie, precum circuitele serotoninergice și dopaminergice.Modificările în expunerea la lumină pot determina schimbări subtile, dar semnificative, în starea noastră emoțională și funcționarea psihică.